Ce sunt drajonii și de ce îi face cătina
Drajonul e un lăstar care răsare dintr-o rădăcină, la distanță de tulpină. Cătina are rădăcini laterale care cresc puternic aproape de suprafață și din care pornesc mulți drajoni. Așa ajunge o singură tufă să acopere câteva zeci de metri pătrați [2]. Ghidul din Saxonia descrie același sistem: ramificat larg și în cea mai mare parte superficial [1].
În natură, drajonii sunt strategia de supraviețuire a plantei. Cătina colonizează locuri deschise, iar când locul vechi se umbrește, se mută prin rădăcini și prin semințele duse de păsări. Animalele care pășunau țineau drajonii tineri sub control; acolo unde pășunatul a încetat, cătina s-a întins [2]. Baza de date de agrosilvicultură a ICRAF notează că sistemul radicular cu drajoni o poate face nepotrivită pentru unele sisteme agrosilvice și că poate deveni o buruiană serioasă în anumite medii [11].
Rădăcina puternică are și o parte utilă: raportul finlandez notează că o tufă tăiată până la sol crește viguros în primii ani, datorită ei [2].
Până unde ajung rădăcinile
| Ce s-a măsurat | Valoare | Unde și în ce condiții | Sursa |
|---|---|---|---|
| Adâncimea rădăcinilor | 10–30 cm | plante cultivate și răspândite spontan, Primorie (Rusia) | [4] |
| Extinderea laterală | 10–12 m de la tulpini | aceleași plante | [4] |
| Extinderea față de coroană | de 1,5 ori (forme înalte) până la 2,5–3 ori (plante slab dezvoltate) diametrul coroanei | aceleași plante | [4] |
| Extinderea în anul 4 | până la 10 m pe orizontală | afirmație dintr-un articol de presă din Argeș, fără sursă precizată | [5] |
| Densitatea drajonilor | 9–18 pe m², pe porțiuni | populație naturală, Kazahstanul de Est | [3] |
Cifrele vin din populații naturale sau răspândite spontan și dintr-un articol de presă. Pentru plantațiile din România cu soiurile omologate nu există măsurători publice ale rădăcinilor.
Concluzia practică e aritmetică: o rădăcină de 10 m trece peste rândul vecin la orice schemă de plantare folosită în cultură (calculul nostru). De aceea drajonii nu apar doar lângă tufă, ci și în mijlocul intervalului, în calea tractorului [1].
Ce soiuri drajonează mai mult
Drajonarea diferă mult de la o plantă la alta. Într-o parcelă de selecție din Kazahstan, plantată în 2018 cu 96 de plante din semințe, fiecare plantă a făcut între 2 și 147 de drajoni. Peste jumătate (57,6 %) au avut între 2 și 36 [3]. Autorii pun diferențele pe seama genelor și a mediului. Tot ei notează că soiurile create la institutul Lisavenko din Altai „practic nu fac drajoni” [3].
| Soi | Ce spune sursa despre drajonare | Sursa |
|---|---|---|
| Mara | drajonare mare în primii 4–5 ani | fișa pomologică |
| Clara | drajonare mare | fișa pomologică |
| Cora | drajonare puternică în primii 4–5 ani | fișa pomologică |
| Dora | fișa nu trece drajonarea printre defecte | fișa pomologică |
| Andros (mascul) | drajonare puternică în primii 4–5 ani | fișa pomologică |
| Leikora, Frugana, Dorana (Germania) | slabă | [1] |
| Askola, Hergo (Germania) | moderată | [1] |
| Soiurile institutului Lisavenko (Rusia) | practic fără drajoni | [3] |
Fișele soiurilor românești sunt rezumate în comparația soiurilor de cătină. Ele leagă drajonarea puternică de primii 4–5 ani. Nu există date publice despre ce se întâmplă după anul 5 la aceste soiuri și nici o comparație în câmp între soiurile românești și cele germane.
Ce înmulțește drajonii
Rănile de rădăcină
Ghidul săsesc e direct: lucrarea adâncă a solului rănește rădăcinile și sporește drajonarea. O lucrare superficială, cu grapa sau cultivatorul, dirijează rădăcinile înapoi spre rând [1]. Agromedia dă prașilele la 8–10 cm, „pentru a nu distruge rădăcinile” [6]. Proiectul Universității Tehnice a Moldovei a lucrat rândul în primul an cu freza la cel mult 5 cm adâncime [7].
De aceea, ghidul săsesc cere ca lucrarea adâncă a solului să fie evitată [1].
Boala
Cercetătorii din Belarus descriu un semn de alarmă: plantele atinse de uscarea prematură (vilt) fac adesea drajoni abundenți, care se usucă și ei curând. Tot ei notează, citând un studiu anterior, că în plantațiile pe rod lucrarea adâncă a intervalului, care rănește rădăcinile, accentuează uscarea [8]. Un val de drajoni la o tufă care pierde ramuri poate fi, după această sursă, semn de vilt. Cauzele și pașii sunt în articolul de ce se usucă cătina.
Unde iau apă drajonii
Cercetătorul leton Andrejs Brūvelis susține că rădăcinile din exteriorul tufei hrănesc mai ales drajonii, nu planta-mamă [2]. Raportul finlandez prezintă ideea ca teorie a lui Brūvelis. Consecința propusă: apa și îngrășământul merg lângă baza plantei, nu pe tot intervalul [2]. Mai multe despre întreținerea rândului găsești în ghidul de tăiere a cătinei.
Cum îi ții sub control
| Zona | Metoda | Ce spune sursa | Sursa |
|---|---|---|---|
| Rând, anii 1–2 | prașilă manuală sau mecanică, la 8–10 cm | fără erbicide, cătina e sensibilă | [6] |
| Rând, anul 1 | freză la cel mult 5 cm | ogor lucrat pe rând | [7] |
| Rând, din anul 2 | combatere termică, cu flacără | drajoni și buruieni pe rând | [7] |
| Interval | lucrare superficială (grapă, cultivator) | dirijează rădăcinile spre rând | [1] |
| Interval | înierbare cosită | ogor natural înierbat | [7] |
| Plantație, în general | lucrarea solului | „drajonare agresivă; trebuie lucrat ca să o controlezi” | [10] |
Pe rând
În primii ani, rândul se ține curat mecanic. Ghidul din Saxonia cere, în primii trei ani, un cultivator pentru rând plus prășit manual [1]. Drajonii care răsar pe rând se scot la aceeași trecere.
Din anul al doilea, proiectul moldovenesc recomandă echipamentul cu flacără pentru drajoni și buruieni pe rând [7]. Parametrii testați:
| Parametru | Valoare |
|---|---|
| Înălțimea de lucru de la sol | 0,15–0,25 m |
| Timpul de tratare pe punct | 1,5–3 secunde |
| Productivitate | 0,33–1,27 ha/h |
| Viteza de lucru | 0,95–3,22 km/h |
| Combustibil | propan sau amestec propan-butan, 3,2–5,2 m³/h |
| Personal | 2 oameni |
Sursa: [7]. Echipamentul a fost dezvoltat pentru cultura ecologică. Raportul cere respectarea măsurilor de siguranță [7]. Nu am găsit un cost publicat pe hectar pentru această metodă.
Pe interval
Aici sursele se contrazic. Proiectul moldovenesc ține intervalul ca ogor natural înierbat [7], iar raportul finlandez recomandă vegetația de pe interval ținută relativ scurtă tot sezonul, ca buruienile înalte să nu umbrească ramurile de jos [2]. Ghidul săsesc nu recomandă înierbarea, pentru că rădăcinile nu mai pot fi dirijate spre rând și aerisirea solului are de suferit; el preferă lucrarea superficială [1]. Ghidul din Alberta spune doar că drajonarea agresivă se controlează prin lucrarea solului [10].
Niciuna dintre surse nu compară cele două metode în același experiment.
Erbicidele
Cătina reacționează sensibil la erbicide, mai ales în primii ani [1]. Agromedia nu recomandă erbicidarea în primii doi ani [6]. Într-un test făcut de Brūvelis, un erbicid sistemic aplicat pe drajonii din interval a migrat doar circa 10 cm spre planta-mamă. Rezultatul vine dintr-o comunicare personală, nu dintr-un studiu publicat [2].
Orice produs îl verifici pe pesticide.madr.ro sau la DSV: trebuie să fie omologat pentru cătină sau pentru arbuști fructiferi.
În grădină
Fără tractor, scoți drajonul cu cazmaua și tai legătura de rădăcină spre planta-mamă. Rădăcinile stau la 10–30 cm [4], deci o lucrare la adâncimea cazmalei le atinge. Nu am găsit un test publicat cu bariere de rădăcini la cătină.
Cât te costă drajonii
Nu există date publice de manoperă pentru tăiatul drajonilor la cătină. Articolul nostru despre costuri pornește de la o estimare de 2–3 treceri pe sezon și 2–4 zile-om la hectar pe trecere. Asta înseamnă 4–12 zile-om la hectar pe an în anii cu drajonare puternică (calculul nostru). Pentru Mara, Cora și Andros, fișele leagă acești ani de primii 4–5 ani de la plantare.
Cu echipamentul cu flacără, la 0,33–1,27 ha/h [7], o trecere pe un hectar durează între circa 47 de minute și 3 ore, cu 2 oameni (calculul nostru). Cifra nu include combustibilul, deplasarea și întoarcerile la capăt de rând.
De ce nu plantezi drajonii
Un drajon pare un puiet gratuit. Nu e.
- Sexul. Cătina e dioică, iar tipul plantei nu se poate stabili până nu înflorește [9]. Un drajon scos azi îți arată dacă e femelă sau mascul abia peste câțiva ani.
- Planta de origine. Drajonii aceleiași plante formează un sistem clonal [4], deci drajonul repetă planta din a cărei rădăcină a crescut. Dar rădăcinile de 10 m se întretaie, iar în plantație masculii stau printre femele. Andros se plantează 1 la 6–8 femele (fișa pomologică). Dacă toate plantele ar drajona la fel, cam unul din 7–9 drajoni ar fi mascul (calculul nostru). Andros drajonează însă puternic, așa că proporția reală poate fi mai mare; nu există date publice.
- Soiul. Într-o plantație cu mai multe soiuri pe rânduri vecine, nu știi din ce soi vine rădăcina.
- Sănătatea. Drajonii abundenți pot însemna o plantă bolnavă [8].
Cum verifici soiul și sexul puieților la cumpărare afli în articolul despre cum recunoști puieții de cătină contrafăcuți.
