De ce se usucă cătina: cum afli cauza și ce faci

Uscarea e un simptom: întâi stabilești tiparul

În ghidul de boli și dăunători ai cătinei găsești diagnosticul complet, pe simptome. Aici urmărești o singură întrebare: de ce se usucă planta și ce poți face acum.

Primul pas e să afli dacă planta mai trăiește. Zgârii ușor scoarța unui lăstar cu unghia sau cu briceagul. Dedesubt verde înseamnă țesut viu, maro înseamnă țesut mort ^[1]. Dacă vârfurile sunt moarte, cobori spre lemnul mai gros. La final te uiți la baza tulpinii, chiar sub nivelul solului: o culoare închisă, cu rădăcini moi și putrede, arată că planta e moartă ^[1]. Dacă nu ești sigur, aștepți până la pornirea în vegetație din primăvară. O plantă care nu pornește nici atunci o consideri pierdută ^[1].

Al doilea pas e tiparul. Trei întrebări îți restrâng mult lista de cauze: câți ani are planta, cum e răspândită paguba în parcelă și ce parte a plantei se usucă.

Puieții care se usucă în primul an

Un puiet abia plantat are o rădăcină mică față de partea de deasupra solului. RHS (Royal Horticultural Society) arată că plantele mari se prind mai greu tocmai din acest motiv ^[1].

Seceta din primul an. Cătina e descrisă ca rezistentă la secetă, dar numai după ce se înrădăcinează. Ghidul publicat de Agrointeligența, după datele Centrului de Excelență pentru Cultura Cătinei de la Frumușeni, spune că plantele rezistă la secete puternice din anul 2–3 de la plantare ^[2]. Agro TV recomandă 4–5 udări în primul an, mai ales în anii secetoși, și notează că necesarul de apă e cel mai mare în august ^[3]. Ghidul din Manitoba (Canada) arată că planta nu suportă condițiile uscate ^[8]. Cele mai bune rezultate le dă unde cad anual 400–600 mm de precipitații ^[8].

Rădăcina uscată înainte de plantare. Puietul cu rădăcină nudă nu are voie să se usuce între scos și plantat. Cum îl păstrezi și cum arată un puiet sănătos la recepție găsești în ghidul despre puieții de cătină, cu ce verifici la livrare și ce înseamnă pașaportul fitosanitar. Agro TV recomandă ținerea rădăcinilor 2–12 ore în apă înainte de plantare și mocirlirea lor ^[3]. RHS adaugă că o plantă slabă la cumpărare rămâne de regulă slabă și după plantare ^[1].

Plantarea. Solul din jurul plantei se tasează foarte bine imediat după plantare ^[3]. Agrointel scrie că plantarea de primăvară dă rezultate bune cu condiția unei udări de aprovizionare, cel puțin la groapă ^[2]. Momentul plantării schimbă riscurile; detaliile sunt în articolul despre când se plantează cătina, toamna sau primăvara. RHS mai notează că o plantare prea adâncă duce la putrezirea bazei tulpinii ^[1].

Erbicidele și lucrările solului. Plantele tinere de cătină sunt sensibile la erbicide în primii ani, așa că rândul se ține curat mecanic ^[9]. Sistemul radicular e în cea mai mare parte superficial și larg ramificat. O lucrare adâncă a solului rănește rădăcinile și crește drajonarea ^[9].

Plantele mature: ofilirea vasculară

În pilonul de boli găsești cazul de la Variaș, unde Verticillium a fost confirmat la soiul Clara: 94 % din plante erau afectate ^[4]. Aici te interesează de ce boala apare vara și ce poți face după ce ai confirmarea.

De ce o vezi abia în iulie–august. UC IPM (Universitatea din California) descrie mecanismul la plantele lemnoase. Ciuperca supraviețuiește în sol sub formă de microscleroți. Când solul e rece, aceștia infectează rădăcinile. Ciuperca urcă apoi prin creșterile anului și blochează transportul apei. Infecția poate avea loc primăvara, dar simptomele apar odată cu căldura, când planta e stresată de lipsa apei ^[10].

Cum arată. Lăstarii și ramurile se usucă, adesea începând pe o parte a plantei. Plantele mici pot muri într-un sezon, cele mari decad mai încet ^[10]. Sub scoarța ramurilor proaspăt infectate pot apărea dungi închise la culoare, de-a lungul fibrei lemnului, dar nu la toate speciile ^[10]. La Variaș, vasele lemnului erau brunificate, iar scoarța rădăcinilor era moale și brun-roșcată ^[4].

De ce ai nevoie de laborator. Simptomele verticiliozei seamănă cu cele ale fuzariozei, iar identificarea sigură cere cultivarea ciupercii în laborator ^[10]. La Variaș, Fusarium a fost găsit tot acolo, dar pe țesut deja mort din alte cauze ^[4].

Ce faci după confirmare. UC IPM recomandă ca plantele afectate să fie ținute viguroase, cu irigare potrivită, și ca lemnul uscat să fie tăiat ^[10]. Plantele mature pot să-și revină când condițiile favorizează creșterea și defavorizează boala ^[10]. La căpșun, UMass Extension nu recomandă combatere chimică pentru verticilioză ^[11]. Ciuperca se înmulțește odată cu plantele bolnave: când țesuturile infectate mor și ajung în sol, se formează noi microscleroți ^[11].

Pentru cătină, autorii studiului de la Variaș scriu că pe terenul infestat cătina nu se replantează cel puțin 3–5 ani și recomandă replantarea cu un soi rezistent, după sterilizarea solului ^[4]. La căpșun, UMass Extension recomandă o rotație de cel puțin 5 ani cu culturi care nu sunt gazde ale ciupercii. Printre culturile de evitat numește tomatele, cartofii, dovlecii și zmeurul ^[11]. Pentru grădini, UC IPM recomandă solarizarea solului vara și cel puțin un an fără plante înainte de replantare ^[10].

Cancerele de ramură și uscarea fără cauză clară

Letonia. Cercetătorii de la Institutul de Horticultură au examinat 58 de plantații și populații sălbatice de cătină și au strâns 787 de izolate de ciuperci ^[5]. Rezultatele, pe grupuri:

Sursa tabelului: Drevinska și Moročko-Bičevska, 2023 ^[5].

Simptomele descrise de autori ^[5]:

• cancere și răni de mărimi diferite pe trunchi și pe ramuri, după care arbustul se usucă;
• zone necrotice ovale, adâncite, pe ramuri și la punctul de prindere al ramurilor;
• scoarță portocalie care se cojește, pe ramuri și pe trunchi;
• muguri și frunze care se răsucesc și se usucă;
• corpuri de fructificare ale ciupercii pe ramuri.

Autorii consideră Hymenopleella și Eutypa drept cauzele cele mai probabile ale cancerului și uscării lăstarilor în Letonia. Bolile sunt adesea complexe: mai mulți patogeni, uneori împreună cu factori abiotici, pot da pierderi economice însemnate ^[5]. Suprafața cu cătină din Letonia a crescut de la 563 ha în 2015 la 1.311 ha în 2021, iar autorii leagă această creștere de răspândirea bolilor ^[5]. Un articol de sinteză al acelorași autoare numește, pe lângă Hymenopleella, și Cytospora și Stigmina printre agenții cancerului de tulpină. Tot acolo, uscarea arbuștilor apare ca boală produsă de diverse ciuperci și de factori abiotici ^[12].

Germania. Rapoartele despre uscarea cătinei din nordul Germaniei se înmulțesc din 2015. În nord-estul țării, cultura ocupă 723 ha ^[13]. În 2019, un cultivator din Mecklenburg vedea plante care mureau în două–trei săptămâni. Focarele se extindeau din punctul inițial „în formă de degete”, iar un reprezentant al oficiului agricol regional considera ciuperca găsită un parazit de slăbiciune, care atacă plante deja slăbite ^[14]. Echipa Institutului Julius Kühn compara fenomenul cu esca la viță-de-vie, o boală legată de stresul produs de secetă și căldură ^[14]. Recolta națională a scăzut de la peste 1.000 t în 2017 la 740 t în ultimul an raportat. Cercetătorii suspectau în 2022 mai multe cauze și nu știau dacă ciupercile omoară plante sănătoase sau doar plante slăbite ^[6]. În 2023, Hymenopleella și Diaporthe erau testate în seră ca agenți posibili, iar Verticillium nu fusese găsit în proiect ^[15].

Experiența cultivatorilor germani arată limitele: unul a montat irigare subterană pe 25 ha și a mutat plantările noi la cel puțin 1 km de focare. Altul a replantat și a pierdut din nou plantele, apoi a renunțat la cătină ^[14].

Ce înseamnă pentru România. Nu există date publice despre o uscare în masă de acest tip în plantațiile românești. Dacă vezi răni adâncite pe ramuri, scoarță portocalie care se cojește sau focare care se lărgesc de la an la an, cauza nu o stabilești din ochi. Simptomele acestor boli se suprapun, iar diagnosticul e dificil chiar pentru cercetători ^[5]. Trimiți probe la laborator.

Uscări care nu sunt boli

Nu orice ramură uscată e un semn de alarmă. Fără tăiere, coroana cătinei se îndesește sus, iar partea de jos și de mijloc se dezgolește. Regenerarea lemnului de rod și producția scad mult ^[9]. Ramurile bătrâne și umbrite din interior se usucă firesc. Ce tai și când găsești în ghidul de tăiere a cătinei.

Excesul de apă, rozătoarele, gerul și erbicidele sunt tratate pe larg în ghidul de boli. Pe scurt: solurile cu exces de umiditate sau cu apa freatică aproape de suprafață nu sunt recomandate pentru cătină ^[2]. Protecția trunchiului contra rozătoarelor se montează toamna și se scoate primăvara, după topirea zăpezii ^[3].

Cum iei probe pentru laborator

Ghidul clinicii de diagnostic a Universității de Stat din New Mexico (NMSU) dă regulile de bază ^[7]:

• alegi ramuri care se usucă, cu frunze ofilite și îngălbenite; nu trimiți lemn mort;
• tai bucăți de 0,6–2,5 cm grosime și circa 15 cm lungime (conversia noastră din inci), cu trecerea dintre țesutul sănătos și cel bolnav;
• trimiți mai multe probe, în stadii diferite; simptomele de început contează cel mai mult;
• pui ramurile într-o pungă de plastic, ca să nu se usuce;
• scoți plantele cu sapa, nu le tragi din pământ; rădăcinile nu le speli, le lași cu puțin pământ și le pui separat, într-o pungă de hârtie;
• ții probele la rece și le trimiți cât mai repede, la începutul săptămânii.

Alături de probe, laboratorul are nevoie de informații ^[7]: soiul, vârsta plantelor, suprafața, procentul de plante afectate, când au apărut simptomele și dacă se extind, irigarea, tratamentele, îngrășămintele, culturile din ultimii trei ani și vremea dinaintea simptomelor. Pentru cătină, cultura premergătoare contează în mod special: la Variaș, terenul avusese tomate ^[4]. Unde trimiți probele afli de la oficiul fitosanitar județean.