Trei cifre diferite pentru aceeași întrebare

Când citești că „cătina face 20 de tone la hectar”, uită-te întâi ce fel de cifră e. În surse apar trei:

  • potențialul soiului, măsurat în stațiune, pe plante irigate, fără goluri;
  • producția din anul de recoltă, adică ce iei de pe porțiunea culeasă în acel an;
  • media pe an, adică totalul pe mai mulți ani împărțit la numărul de ani.

Pentru plan contează a treia. Cum se leagă tonele de costuri și de anul în care îți recuperezi banii vezi în calculul pentru un hectar de cătină. Aici ne uităm doar la producție: când vine și cât e.

Când intră cătina pe rod

Fișele pomologice ale soiurilor Mara, Clara, Cora și Dora dau „intrarea pe rod tehnologică” în anul 3. Celelalte surse nu dau același an:

Sursă Țara Primul rod Rod plin
Venig și colab., Universitatea din Oradea, 2019 [1] România la 2–5 ani de la plantare potențialul dat pentru anul 5 (Clara, Mara)
Simion Pașca, cultivator, 2013 [2] România anul 4, „dar nu în totalitate” producție mai mare „cam din anul cinci”
Revista Ferma, 2011 [3] România anul 5 nedeclarat
Erdős și Szőllősi, 2018 [4] Ungaria anul 4, cu 50–60 % din producția plină anul 6
Agriculture Canada, citat de The Western Producer, 2004 [5] Canada o livadă din Manitoba plantată în 1999 a dat prima recoltă în toamna lui 2003 anul 6

Chiar și la aceeași persoană cifra variază: Simion Pașca scria în 2015, într-un comentariu la același articol, că plantația ar trebui să rodească din anul 3, „la început în cantități mai mici” [2]. Sursele nu precizează dacă numără anul plantării ca anul 0 sau ca anul 1. Când compari două cifre, întreabă asta: diferența e de un an întreg.

Două măsurători din nordul Europei arată cât de repede poate porni o plantație bine îngrijită. În Mecklenburg (Germania), soiul Habego, plantat în 2019 și 2020 din butași înrădăcinați de un an, a dat la prima recoltare, în 2021–2022, în medie 4,4–6,9 kg pe plantă [6]. În Letonia, soiul Mary, plantat în 2020, a dat în 2023 între 6,2 și 7,25 kg pe plantă [7].

Curba pe ani: ce spun cifrele

An de la plantare Ce dau sursele Scenariul realist din calculul de cost
1 fără rod 0
2 primele fructe, rar [1] 0
3 intrare pe rod la soiurile Arad (fișele pomologice); potențial 15,3 t/ha la Clara și 14,7 t/ha la Mara [1] 2 t/ha
4 prima recoltă în modelul maghiar, 50–60 % din producția plină [4]; 6,2–7,25 kg/plantă în Letonia [7] 5 t/ha
5 potențial 24,5 t/ha la Clara și 23,1 t/ha la Mara [1]; „producție mai mare” la cultivator [2] 8 t/ha
6 și după rod plin în Ungaria și Canada [4], [5] 8 t/ha

Cifrele de 15,3 și 24,5 t/ha sunt „potențial de producție” preluat de studiul de la Oradea din descrierile soiurilor, pentru plantații superintensive irigate, la 3 × 1,25 m (2.667 de plante la hectar). Același studiu își face calculul economic cu 14 t/ha [1]. Scenariul din calculul de cost pornește de la ce raportează cultivatorii, nu de la potențial.

Modelul maghiar dă o regulă simplă de proporție. La o producție plină de 12 t/ha, prima recoltă din anul 4 înseamnă 6–7,2 t/ha; la 24 t/ha, 12–14,4 t/ha (calculul nostru, din [4]).

Anul de recoltă nu e media pe an

Sursele germane, maghiare și românești descriu recoltarea prin tăierea ramurilor cu fruct [2], [4], [8]. Porțiunea tăiată nu mai rodește în anul următor. Un ghid de cultură din Saxonia notează că următoarea recoltă vine la doi ani după tăiere, iar la soiul Leikora abia în al treilea an [8]. Modelul maghiar presupune tot recoltare o dată la doi ani [4]. Metoda și împărțirea plantației pe sectoare sunt descrise în ghidul de recoltare.

Asta schimbă felul în care citești o cifră. Într-un comentariu din 2016, Simion Pașca nota că producțiile de peste 22 t/ha anunțate la televizor se obțin „din 2 în 2 ani” [2]. Împărțite pe doi ani, 22 t/ha înseamnă 11 t/ha în medie pe an (calculul nostru).

Pe lângă tăiere, există și alternanța naturală de rodire. Revista Ferma o numește „caracteristică speciei” și dă diferențe mari între anii slabi și cei buni pe soiurile de la Pitești: Victoria între 4 și 12,6 kg pe plantă, Auraș între 7 și 16,6 kg, Ovidiu între 7,2 și 30,5 kg [3]. Studiul de la Oradea spune același lucru: fructele apar în fiecare an, dar recolta e abundentă doar o dată la doi ani [1].

Cea mai clară serie pe ani vine din Rusia. O plantație din 2009, cu 10 soiuri la 3 × 1 m, în regiunea Moscova, a dat 1,9 t/ha în 2014 și 15,4 t/ha în 2015 și în 2018 [9]. Media pe cinci ani (2014–2018) a fost 8,5 t/ha, cu diferențe între soiuri de la 3,3 la 15,2 t/ha [9].

Cât produce o plantație matură, după surse

Sursă Condiții Producție
Fișele pomologice, soiurile Arad irigat, Arad, medii pe 5 ani potențial 14–16 t/ha (Dora) până la 23–25 t/ha (Clara)
Ungaria, sistem intensiv [4] 1.500 de plante/ha, 4 × 1,67 m 12–25 t/ha
Ungaria, sistem extensiv [4] 4 × 2 m 2–8 t/ha
Ungaria, media națională 2006–2015 [4] toate plantațiile 0,8–4,9 t/ha
Rusia, regiunea Moscova, 2014–2018 [9] 3 × 1 m, 10 soiuri 3,3–15,2 t/ha, media 8,5 t/ha
Manitoba, Canada [10] producție așteptată 5–7 kg/plantă, 4–5 t/ha
Agriculture Canada [5] rod plin 8–10 kg/plantă; analiza economică a mers pe 6 kg
Mecklenburg, Germania [6] Habego, 4,5 × 1,5 m, prima recoltare 4,4–6,9 kg/plantă (≈ 6,5–10,2 t/ha, calculul nostru)
Mara, Republica Moldova, 2018 [11] 3,5 × 1,0 m față de 3,5 × 2,5 m 1,09 față de 0,47 kg/m² (≈ 10,9 și 4,7 t/ha, calculul nostru)
Simion Pașca, Bistrița-Năsăud [2] experiența proprie 8–12 t/ha în medie

Cifrele din tabel pentru Rusia, Manitoba, Germania și Republica Moldova stau între 3,3 și circa 15 t/ha [6], [9], [10], [11]. Media națională și plantațiile extensive din Ungaria sunt mai jos [4]. Peste 20 t/ha apar potențialul din descrierile de soi, plafonul modelului intensiv maghiar [4] și producțiile anunțate public, pe care un cultivator le pune pe seama recoltei o dată la doi ani [2]. Pentru soiurile românești nu există date publice pe ani, de la plantare la maturitate, măsurate într-o plantație comercială. Ce avem sunt potențialul din fișe, cifrele unor cultivatori și un experiment cu Mara pe distanțe diferite.

Comparația pe soiuri, cu potențialul fiecăruia, e în pagina despre soiurile de cătină.

Ce trage producția în jos

Apa. La Universitatea Humboldt din Berlin, plantele irigate au dat în 2002 circa 1,58 kg pe metru de rând, echivalentul a 3.960 kg/ha. La cele neirigate fructele au rămas prea mici și recoltarea mecanizată nu s-a putut face; 100 de fructe irigate au cântărit cu 13 % mai mult [12]. Potențialul din fișele soiurilor Arad e măsurat tot pe plante irigate.

Distanța pe rând. La Mara, producția pe metru pătrat a fost de 2,3 ori mai mică la 2,5 m pe rând decât la 1,0 m [11].

Masculii. Plantele mascule nu fac fructe. La un raport de 1 mascul la 6–8 femele, cum dau fișele pomologice, 11–14 % din plantele de pe hectar nu rodesc (calculul nostru).

Uscarea plantelor. Sanddorn Storchennest, o fermă din Mecklenburg cu circa 117 ha, recolta 120 t în anii cei mai buni. A ajuns la 4 t în 2021, iar în 2022 recolta a fost compromisă total. Articolul numește căldura, ciupercile și musca cătinei și descrie uscarea din regiune ca încă neexplicată [13]. Cauzele cunoscute și ce poți face sunt în articolul de ce se usucă cătina.

Cum îți faci curba ta

Formula e simplă:

Producție (t/ha) = plante femele la hectar × kg pe plantă ÷ 1.000 × partea din plantație recoltată în acel an

Un exemplu (calculul nostru). Iei 2.300 de plante la hectar și 1 mascul la 7 femele: rămân circa 2.010 plante femele. Pui 6 kg pe plantă în anul de recoltă, cifra folosită de Agriculture Canada [5]. Rezultă 12,1 t pe porțiunea recoltată. Dacă împarți plantația în două sectoare care se recoltează alternativ, iei în fiecare an jumătate: circa 6 t/ha în medie pe an.

În primul an de recoltă, la 50–60 % din producția plină [4], aceeași plantație dă 3–3,6 t/ha în medie (calculul nostru). Dacă iei 8–10 kg pe plantă [5], media ajunge la 8–10 t/ha.

Pentru comparație, scenariul realist din calculul pe hectar pune 2 t/ha în anul 3, 5 t/ha în anul 4 și 8 t/ha din anul 5. Schimbă în formulă numărul de plante după schema ta și kilogramele pe plantă după ce îți spune un cultivator din zonă care lucrează cu același soi și aceeași metodă de recoltare.