Ce crește la fel cu suprafața
În modelul maghiar, cele mai mari capitole din costul de plantare sunt materialul săditor și irigarea [1]. Puieții, pichetatul, plantatul, manșoanele contra rozătoarelor și liniile de picurare se înmulțesc cu numărul de hectare. Detalierea pe capitole pentru un singur hectar e în calculul costurilor pe hectar. Aici te uiți doar la ce se schimbă când înmulțești cu cinci.
| Capitol | 1 ha | 5 ha | Pe hectar, la 5 ha |
|---|---|---|---|
| Puieți, circa 2.380 buc./ha, la 10–20 lei/buc. | 23.800–47.600 lei | 119.000–238.000 lei | la fel |
| Arat și discuit mecanizat, în prestare [7] | 1.000–3.000 lei | 5.000–15.000 lei | la fel |
| Irigare prin picurare [7] | 6.000–10.000 lei | 30.000–50.000 lei | – |
| Gard de plasă montat, teren pătrat, la 130–200 lei/m [6] | 400 m: 52.000–80.000 lei | 894 m: 116.000–179.000 lei | 23.000–36.000 lei |
Intervalul pentru puieți e cel din ghidul de cost, cu circa 2.380 de plante la hectar în exemplul de calcul de acolo. Prețurile publice de puieți sunt la bucată, pentru cantități mici. Pentru 5 ha, reducerile de cantitate le afli din oferte scrise. Diferența de preț dintre doi puieți ține de soi, categorie, eticheta oficială, mărime și forma de livrare.
La irigare, Capital.ro dă 6.000–10.000 lei/ha pentru picurare [7], iar modelul maghiar pune irigarea la 18,5 % din costul de plantare [1].
Sursa de apă (foraj, bazin, branșament) e un cost pe fermă, nu pe hectar. Ghidul de cost o lasă în afara totalului, pentru că variază de la zero la zeci de mii de lei. Dacă același foraj acoperă necesarul de apă pentru 5 ha, costul lui pe hectar scade de cinci ori (calculul nostru).
Costurile fixe: unde 5 hectare ies mai ieftin
Ministerul Agriculturii din Manitoba (Canada) a publicat în 2006 un buget de producție pentru o plantație de cătină de 5 acri, adică circa 2 ha [2]. Sumele sunt în dolari canadieni, la prețurile din 2006. Contează proporțiile, nu sumele.
| Investiție, plantație de 5 acri (circa 2 ha) [2] | Valoare (CAD) |
|---|---|
| Tractor de 50 CP | 30.000 |
| ATV | 8.000 |
| Remorcă | 1.000 |
| Suflantă | 500 |
| Cositoare rotativă | 2.500 |
| Echipament de tăiere | 2.000 |
| Magazie | 5.000 |
| Congelator de stocare | 15.000 |
| Total utilaje și construcții | 64.000 |
| Puieți: 1.000 pe acru, la 2,50 CAD | 12.500 |
Pe circa 2 ha, utilajele și construcțiile costau de 5,1 ori mai mult decât puieții (calculul nostru, din [2]). Bugetul alocă tractorul în întregime cătinei. Dacă aceeași dotare ar servi 5 ha în loc de 2 ha, partea ei pe hectar ar scădea cu circa 60 % (calculul nostru).
În calculul nostru, economia de scară apare la utilaje și la frig, nu la puieți. Pe 1 ha, aceeași aritmetică arată de ce contează prestările de servicii. Arat și discuit mecanizat costă 1.000–3.000 lei/ha [7] și se plătește doar pe hectarele lucrate.
Gardul. Crește cu perimetrul. Un hectar pătrat are 400 m de perimetru. Cinci hectare pătrate au circa 894 m, adică 179 m pe hectar (calculul nostru). La un teren lung și îngust, diferența e mai mică.
Prețul pe metru variază mult. Pentru un gard de plasă de 1,5 m, montat, Playtech dă 130–200 lei/m în 2025 [6], dar cifra e pentru garduri de casă, cu stâlpi metalici. Ghidul de cost estimează pentru 400 m de gard 0–20.000 lei, adică cel mult 50 lei/m (calculul nostru). Raportul rămâne același la orice preț: pe 5 ha pătrate plătești cu 55 % mai puțin gard pe hectar (calculul nostru).
Recoltarea: costul care nu se împarte
Ghidul din Saxonia scrie că, dintre speciile de fructe sălbatice, cătina e probabil cea mai costisitoare ca muncă, din cauza recoltării alternante și a recoltării mecanizate complicate [4]. Munca de recoltare crește cu suprafața recoltată. Necesarul de muncă pe hectar, după metodă:
| Metodă | Ore de muncă pe hectar | Sursă |
|---|---|---|
| Cules manual | circa 1.500, la 4–5 t/ha | Manitoba [3] |
| Tăierea ramurilor și mărunțirea lor, metodă aproape abandonată | 1.300, la 5 t/ha | Saxonia [4] |
| Tăierea ramurilor, congelare la –36 °C, scuturarea fructelor | circa 450 | Saxonia [4] |
| Recoltare, în bugetul din Manitoba | circa 410 (166 pe acru) | Manitoba [2] |
| Tăierea ramurilor și scuturare cu mașina, soiul Hergo | 54,6, la 6,2 t/ha | Saxonia [4] |
Ca să afli echipa, împarți orele la orele unui om în fereastra de recoltare. Calculul nostru, pentru 14 zile a câte 8 ore:
- la 450 de ore pe hectar: 4 oameni pentru 1 ha și 20 pentru 5 ha;
- la 1.500 de ore pe hectar: 13–14 oameni pentru 1 ha și 67 pentru 5 ha.
Ghidul de cost ajunge la același ordin de mărime pe altă cale: 8 t/ha, la 50 kg pe zi-om, cer 160 de zile-om, adică 11–16 oameni pentru un hectar timp de două săptămâni. Dacă împarți plantația în două sectoare recoltate alternativ, în fiecare an culegi jumătate din suprafață [1], iar echipa se înjumătățește. Dacă fereastra de recoltare se lungește de la 14 la 28 de zile, echipa scade tot la jumătate (calculul nostru).
Pe 5 ha, 20–67 de oameni în același timp înseamnă angajare, transport și organizare. O producătoare de fructe de pădure citată de ZF Agropower în 2026 spune că zilierii pot câștiga 250–300 de lei pe zi sau mai mult; articolul notează că în plin sezon e tot mai greu să găsești oameni. Producătorii citați spun că o parte din recoltă rămâne pe câmp [5].
Ghidul de cost a calculat cu 150 de lei pe zi. Cifra din 2026 e mai mare, iar costul de recoltare crește în aceeași proporție. La 160 de zile-om pe hectar și 250–300 de lei pe zi, recoltarea costă 40.000–48.000 de lei pe hectar recoltat (calculul nostru). Pe 1 ha, o parte din această muncă o poți face tu; pe 5 ha, aceeași parte acoperă de cinci ori mai puțin din total (calculul nostru).
Mecanizarea. Mașina descrisă în ghidul din Saxonia lucrează 0,1 ha pe oră și coboară munca la 54,6 ore pe hectar [4]. Același ghid scrie că recoltarea mecanizată cere o cultură concentrată, ca mașina să fie folosită suficient, și că producătorii foarte mici nu ar trebui să ia în calcul cultura cătinei [4].
Congelarea și depozitarea
Recoltarea prin congelarea ramurilor cere frig de –36 °C timp de câteva ore [4]. E metoda folosită și de Cooperativa Agricolă Bio Cătina, care separă ramurile cu fruct prin congelare rapidă [8]. În modelul maghiar, congelarea și depozitarea la rece sunt 14–16 % din costurile directe de producție, la 12–24 t/ha (calculul nostru, din tabelul [1]). Fructele stau acolo circa 90 de zile, în saci de 900 kg [1].
Volumul crește cu suprafața. La 8 t/ha și sectoare recoltate alternativ, pe 1 ha ai de congelat circa 4 t de fruct pe sezon, iar pe 5 ha circa 20 t (calculul nostru). Ramurile ocupă mai mult loc decât fructul.
Bugetul din Manitoba pune pentru circa 2 ha un congelator de stocare de 15.000 CAD. În anul de recoltă adaugă chiria unui container frigorific, 500 CAD, plus 310 CAD alte costuri [2]. Un congelator propriu se împarte, pe 5 ha, la o cantitate de cinci ori mai mare (calculul nostru). Pașii metodei sunt în articolul despre congelarea ramurilor.
Etapizarea: 5 hectare în doi ani
Modelul economic maghiar, făcut pentru 10 ha, plantează 5 ha în primul an și 5 ha în al doilea. Autorii o numesc „plantare decalată” și scriu că elimină problemele de lichiditate [1]. Tot acolo, plantația rodește o dată la doi ani din cauza tehnologiei de recoltare, așa că modelul recoltează în fiecare an doar 5 ha [1]. În Ungaria, plantațiile de cătină au de la 1–2 ha, la fermele mici, până la 10–20 ha, la întreprinderi [1].
Cu 5 ha plantate în două etape, recoltele de pe cele două loturi încep la un an distanță. Echipa de recoltat și capacitatea de congelare cresc treptat, nu dintr-odată (calculul nostru).
Un exemplu românesc dă un ordin de mărime pentru o suprafață mare. Cooperativa Agricolă Bio Cătina, cu 80 ha în șapte județe, declara în 2017 o investiție totală a membrilor fondatori de peste 800.000 de euro [8]. Asta înseamnă circa 10.000 de euro pe hectar (calculul nostru), în intervalul de 7.000–14.000 de euro dat de ghidul de cost pentru un singur hectar.
Ghidul din Saxonia recomandă să nu începi cultura fără un contract de preluare cu industria de procesare [4]. Pe 5 ha, cantitatea anuală ajunge la zeci de tone (calculul nostru), deci întrebarea apare înainte de plantare, nu după prima recoltă.


