De la schemă la comandă, în patru pași
Schema de plantare o alegi după soi, teren, forma coroanei, utilaje și felul în care recoltezi. Variantele și argumentele pentru fiecare sunt în ghidul despre distanța de plantare la cătină. Aici pornești de la schema aleasă și ajungi la o cifră pe care o poți trece în comandă.
Calculul are patru pași:
- numărul teoretic de plante la hectar, din schemă;
- numărul real de plante pe parcela ta, după margini și capete de rând;
- împărțirea pe masculi și femele;
- rezerva pentru goluri.
Comanda se dă pe soi și pe sex. Dacă pornești de la „cât intră la hectar”, comanzi de regulă prea mult: marginile și capetele de rând scad numărul de plante față de calculul teoretic (pasul 2).
Pasul 1: numărul teoretic, din schemă
Formula e aceeași peste tot: plante la hectar = 10.000 m² ÷ (distanța între rânduri × distanța pe rând). Diferențele apar din schemele recomandate, care variază mult de la o sursă la alta.
| Schemă sau densitate publicată | Unde | Plante/ha (calculul nostru) |
|---|---|---|
| 3 × 1,25 m (capătul dens al intervalului 3–3,5 × 1,25–2 m) | România [2] | ≈ 2.667 |
| 3,5 × 1,25 m | România, recomandată pentru soiurile selecționate de Centrul de Excelență de producere a cătinii albe; sursa dă circa 2.200 plante/ha [1]. E și schema plantației de la Arad în care au fost testate soiurile Mara, Clara, Cora, Dora, Andros (fișele pomologice) | ≈ 2.286 |
| 2,8–3 × 2 m | România, ICDP Pitești-Mărăcineni, coroană aplatizată [1] | ≈ 1.667–1.786 |
| 3,5–4 × 2–2,5 m | România, ICDP, coroană globuloasă [1] | 1.000–1.429 |
| 4 × 3 m | România, ICDP, soiuri viguroase pe sol fertil [1] | ≈ 833 |
| „circa 1.250 de arbuști” | România, fără schemă precizată [3] | 1.250 |
| 4–4,5 × 1,2–1,5 m | Germania, Saxonia [4] | ≈ 1.481–2.083 |
| 4 × 1 m | Canada, Manitoba [6]; ghid nord-american [8] | 2.500 |
| 600–1.000 de plante pe acru | Canada, Ontario [5] | ≈ 1.483–2.471 |
| 1.000 de plante pe acru | Canada, Manitoba, buget de producție din 2006 [7] | ≈ 2.471 |
| 4.000 de plante/ha | Canada, British Columbia [8] | 4.000 |
Între schema cea mai rară și cea mai deasă din România e un raport de peste 3 la 1 (calculul nostru). În exemplul de la pasul 2, forma parcelei schimbă numărul de plante cu cel mult 28 %.
Într-un experiment din regiunea Altai (1996–1998), schemele mai dese decât martorul de 4 × 1,5 m au dat mai mult la hectar, prin numărul mai mare de plante: cu 26–86 % în datele din 1996, aproape de 1,5–2 ori în concluziile autorilor. Producția pe tufă a scăzut [9]. Rezultatul e valabil pentru soiurile rusești testate acolo: Ciuiskaia, Cecek și Jivko. Pentru soiurile românești, cifrele din experimentul cu Mara și Clara sunt în ghidul despre distanța de plantare.
Pasul 2: câte plante intră pe parcela ta
Cifra teoretică presupune o parcelă fără margini. Pe teren pierzi spațiu la capetele rândurilor, unde întorci cu tractorul și remorca, și pe laturi, până la hotar. Ghidul despre distanța de plantare dă 6–8 m de întors la fiecare capăt de rând.
Calculul pe parcela ta:
- rânduri = (lățimea utilă ÷ distanța între rânduri) + 1, rotunjit în jos;
- plante pe rând = (lungimea utilă a rândului ÷ distanța pe rând) + 1, rotunjit în jos;
- total = rânduri × plante pe rând.
Exemplul de mai jos e calculul nostru pentru schema 3,5 × 1,25 m, aleasă doar ca exemplu de calcul. Am presupus 7 m de întors la fiecare capăt de rând și 1,75 m de la hotar până la primul rând (jumătate de interval).
| Parcelă de 1 ha | Rânduri × plante pe rând | Plante pe plan | Față de 2.286 teoretic |
|---|---|---|---|
| 100 × 100 m | 28 × 69 | 1.932 | 85 % |
| 200 × 50 m, rânduri pe lungime | 14 × 149 | 2.086 | 91 % |
| 200 × 50 m, rânduri pe lățime | 57 × 29 | 1.653 | 72 % |
Pe aceeași suprafață, diferența dintre cele două orientări e de 433 de plante. Rândurile lungi pierd mai puțin, pentru că au mai puține capete. Orientarea nu o alegi însă doar după numărul de plante: vântul de la înflorit, lumina și panta contează și ele, cum arată ghidul despre distanța de plantare.
La parcelele neregulate calculezi rând cu rând: măsori lungimea utilă a fiecărui rând pe plan și aplici formula pentru plante pe rând. Un plan desenat la scară, cu rândurile trasate, îți dă cifra exactă înainte să vorbești cu pepiniera.
Pasul 3: câți masculi și câte femele
Cătina e dioică, iar fără masculi nu ai fructe. Sursele dau rapoarte diferite, iar unele le exprimă ca „1 la N femele”, altele ca procent din total. Ca să le compari, le aduci la aceeași unitate.
| Sursă | Recomandare | Masculi din totalul plantelor (calculul nostru) |
|---|---|---|
| Agro TV, România [3] | 1 mascul la 4–7 femele | 12,5–20 % |
| Ghid nord-american, British Columbia [8] | 1:6 – 1:8 | 11,1–14,3 % |
| Ontario [5] | 1 mascul la 7 femele | 12,5 % |
| Manitoba [6] | 7–12 % din plante | 7–12 % |
| Saxonia [4] | 8–10 %; un rând de masculi la opt rânduri de femele | 8–11,1 % |
| Agrointel, România [2] | 1/8 – 1/12 | 7,7–11,1 % |
Capcana e la conversie. „1 la 8” înseamnă un mascul la nouă plante, adică 11,1 % din total, nu 12,5 %. Când o pepinieră îți scrie „10 % masculi”, întreabă dacă procentul e din total sau din numărul de femele.
Manitoba atrage atenția și asupra capătului celălalt: prea mulți polenizatori reduc numărul de plante cu fruct și producția [6]. Ghidul despre distanța de plantare arată cât înseamnă diferența dintre 1:6 și 1:10 pe un hectar.
Pe parcela de 100 × 100 m din exemplu (1.932 de plante), calculul nostru dă:
| Raport | Masculi | Femele |
|---|---|---|
| 1:6 | 276 | 1.656 |
| 1:7 | 242 | 1.690 |
| 1:8 | 215 | 1.717 |
Dacă intercalezi masculii pe rând, numărul exact îl dau pozițiile de pe plan, nu procentul. Pe un rând de 69 de plante cu un mascul la fiecare a șaptea poziție, începând cu prima, ies 10 masculi, adică 14,5 % (calculul nostru).
Soiul polenizatorului. Ghidul din Saxonia recomandă cel puțin două soiuri de masculi, pentru că perioadele de înflorire diferă [4]. Fișele soiurilor românești Mara, Clara, Cora și Dora indică drept polenizator soiul Andros; detaliile pe fiecare soi sunt în ghidul soiurilor de cătină.
Toate cifrele de mai sus presupun puieți cu sex cunoscut. Puieții din semințe ies aproximativ jumătate masculi, iar sexul se vede abia la înflorire [6]; de ce contează asta la comandă explicăm în ghidul despre puieții de cătină.
Pasul 4: rezerva pentru goluri
Niciuna dintre sursele consultate nu publică un procent de prindere pentru puieții de cătină în România. Nu există date publice pe care să te bazezi aici. Pe Cultura Cătinei, calculele folosesc o rezervă de 3–5 % peste numărul de plante de pe plan; în calculul costului pe hectar rezerva e de 4 %.
Rezerva se aplică pe ambele sexe. Masculii lipsă nu se văd până la primul înflorit, dar lasă femelele din jur fără rod. Un articol al Institutului de Pomicultură din Belarus, care sintetizează studii anterioare, notează că în unii ani vestejirea (vilt) omoară până la 40 % din plante și chiar mai mult, iar moartea masculilor sensibili lasă fără recoltă femelele rezistente [10]. Cifrele nu se referă la prinderea din anul plantării.
Pentru golurile din primul an, ghidul despre puieții de cătină recomandă completarea în anul următor cu puieți din același lot.
Exemplu de comandă pentru un hectar
Parcela de 100 × 100 m, schema 3,5 × 1,25 m, raport 1:7 și rezervă de 4 %. Toate cifrele sunt calculul nostru.
| Poziție | Femele | Masculi | Total |
|---|---|---|---|
| Plante pe plan | 1.690 | 242 | 1.932 |
| Rezervă 4 % | 68 | 10 | 78 |
| Comandă | 1.758 | 252 | 2.010 |
Dacă ai fi pornit de la cifra teoretică (2.286 de plante plus 4 % rezervă, adică aproximativ 2.380), ai fi comandat cu aproximativ 370 de puieți mai mult decât încap pe această parcelă.
Dacă plantezi mai multe soiuri de femele, împarți cele 1.758 de bucăți pe soiuri după numărul de rânduri pe care le dai fiecăruia. Comanda o trimiți pe soi și pe sex, cu masculii trecuți separat.
